Povestea prințesei Rămăsiță

Într-o vreme foarte îndepărtată, pe Tărâmul Dulciurilor, exista un orăsel numit Alunuca, în care toate soiurile de nuci și alune trăiau fericite în căsuțele lor mici si colorate.

Ocupația de bază în orașul Alunuca era producerea diferitelor soiuri de lapte. Aici puteai găsi de la lapte de migdale, până la lapte de nuci caju, ori de alune de pădure. Laptele reprezenta una dintre cele mai mari bogății ale orășelului, acesta realizându-se cu iubire, fiind depozitat în cele mai frumoase sticle și transportat cu cea mai mare atenție.

Din pacate, nu toată lumea din Alunuca era fericită…

După ce laptele era făcut, acesta trebuia să treacă printr-o sită, în urma lui strangându-se niște rămășițe.

Rămășițele erau niște fetișe frumoase cu părul blond ori șaten, îmbrăcate în rochițe alb-maronii, ce purtau parfumuri frumoase cu iz de migdale și alune.

Fiecare locuitor al orașului avea un scop și reprezenta o parte importantă în realizarea laptelui și a diferitelor dulciuri. Fiecare locuitor în afară de ele… de rămășițe. Conducerea din Alunuca le-a pus pe rămășițe să spele oalele și sticlele goale de lapte, să măture bucătăriile și sa ștearga mesele, neavând voie să se implice în producția dulciurilor.

Într-o noapte, una dintre rămășițe s-a plictisit să tot plângă în patul ei de pandișpan și să își tot pună întrebări legate de viața ei, uitându-se la luna de vanilie. Așa că, încet, fără să facă vreun zgomot, își împachetă câteva rochițe, ceva de mâncare, se furișă din cameră și iesi tiptil pe poarta Căminului Rămășițelor.

Pe drum, Rămășița culese niște flori dintr-o grădină pentru a le mai mirosi din când în când. Îi plăceau foarte mult florile, stelele, luna și inimioarele. Atunci când mai rămânea singură în vreo bucătărie ca să facă ordine, fetița noastră se apuca să deseneze diferite forme în făina rămasă pe mese, după care, stătea minute în șir uitându-se la ele și zâmbind.

20150402_120112

La un moment dat, auzi niște pasi în spatele ei. Când se întoarse, Rămășița îl văzu pe Chec, câinele mic și creș al uneia dintre vecine. Chec se pare că o urmarea inca de la ieșirea din Cămin.

  • Chec, ce faci aici? Întoarce-te imediat acasă! îi spuse Rămășița în șoaptă.
  • Nu mă întorc acasă! M-am plictisit să tot stau în curte! Nu se întâmplă nimic nou niciodată, așa că, vin cu tine… ii spuse Chec hotarat.
  • Nici măcar nu știi unde merg, de ce ai vrea să vii cu mine? În plus, vecina o să se sperie mâine dimineață când va vedea ca nu mai ești în curte.
  • Nu o să se sperie, ea știe că mai plec prin împrejurimi să mai ascund oase. Așa mai facem noi, cățeii din cand in cand. Cât despre destinația ta, o cunosc foaaarte bine pentru că te-am auzit șoptindu-le florilor… le-ai spus că megi pe Tărâmul Dulciurilor, direct la palatul Reginei Desert!
  • Și? Ai curaj să vii cu mine? îl intrebă Rămășița.
  • Da! Bineînțeles! îi spuse Chec si o luă inaintea ei.

Plecară amândoi pe potecile înguste. Trecură prin Pădurea de Bezea, apoi prin Pădurea de Înghețată, unde Rămășița îl înfășură pe Chec într-una dintre rochițele ei, fiind cel mai rece loc din întreg tărămul.

Abia după trei zile și după un drum lung, cei doi ajunseră la Palatul Reginei Desert. Paznicii palatului i-au condus pe cei doi până la intrare, unde au întins covorul de ciocolată și le-au făcut semn să pășească pe el până la tronul reginei.

Ajunsă în fața tronului, Rămășiță facu niște ochi mari si nu mai putu sa spună nimic de uimire. Regina Desert avea cea mai frumoasă rochie pe care fetița o văzuse vreodată. De la brâu în jos, rochia pleca spre podea în valuri de marțipan, corsetul era parcă făcut din spumă de fructe de padure, iar mânecile lungi și vaporoase păreau glazurate.

  • Care este numele tau, fetiță frumoasă?
  • Rămășiță mă numesc, iar el este Chec, câinele vecinei mele.Chec începu să dea din coadă și să facă trei piruete pentru a o impresiona pe regină. Aceasta zâmbi și îi oferi cățelului un biscuite în formă de os.
  • Cu ce aș putea să vă ajut, suflete frumoase? îi întrebă regina, cu o voce caldă.
  • Eu vin din orasul Alunuca, unde mai sunt sute, poate mii de fetițe ca mine… toate rămășițele laptelui. Suntem singurele care nu avem niciun rol în realizarea dulciurilor. De regulă, ne ocupăm cu ordinea prin bucătării, ceea ce este foarte frumos, dar ne dorim mai mult de atât.
  • Și care ți-ar fi dorințele, copilă?
  • Regină, noi, rămășițele, avem o textură fină, suntem ușor de modelat,În plus, parfumul nostru e de neegalat. Sunt sigură că am putea fi niște deserturi minunate,

    Pe farfuriile copiilor, frumos așezate!

    Azi aș putea fi o stea cu aromă de măr ori de pară,

    Iar mâine o inimă aburindă cu miros de scorțișoară!

    Lângă laptele ori ceaiul de seară aș fi tocmai bună,

    În forma de floare sau chiar semilună!

Împresionată până la lacrimi de versurile fetișei și de tristețea din ochii ei, Regina Desert spuse:

  • Fetită frumoasă, ești o minune și mă bucur ca faci parte din acest tărâm! De azi te vei numi Prințesa Rămășiță, iar tu, împreună cu toate surorile tale veșiț deveni cei mai buni și cautați biscuiți, în cele mai frumoase forme!

2015-04-02_01

Chec începu să se-nvartă pe loc și să latre de bucurie, în timp ce Regina Desert îi puse pe cap fetiței, o coroniță din spumă de lapte, iar în traistă îi puse niște mere coapte în sos de caramel și câteva brioșe pentru a avea de mâncare pe drum.

Prințesa Rămășiță îi multumi Reginei și plecă emoționată spre casă.

Ajunsă în orașul ei, Prințesa Rămășiță rămase uimita când își văzu vecinii, prietenii, dar și o mulțime de necunoscuți care o asteptau cu aplauze, cu brațele deschise și cu felicitări.

Regina Desert anunțase deja conducerea din Alunuca faptul că fetița devenise Prințesa Rămășiță, iar ea împreună cu toate rămășițele, aveau să devină cei mai buni și sănătoși biscuiți ai întregului tărâm.

Producția biscuiților a început chiar de a doua zi, iar Prințesa nu-și mai încăpea în piele de fericire.

Bucătăresele au început de îndată să frământe rămășițele, să le stropească cu cele mai parfumate condimente și să le coacă în cuptoarele magice!

20150402_115656

Rețetă biscuiți – Prințesa Rămășița

Ingrediente:

– rămășițele de la laptele de migdale sau alune (stoarse foarte bine)

– scorțișoară

– o banană sau un avocado (pot fi ambele)

– sirop de agave (după gust)

– fulgi de ovaz sau/și făina fără gluten pentru a lega compoziția

Mod de preparare:

1. Se amestecă bine toate ingredientele. Țineți minte că puteți adăuga orice altceva vă place: stafide, vanilie, cacao ori alte fructe (nu zemoase pentru a nu inmuia și mai tare compoziția)

2. Cand devine cât de cât fermă, compoziția se întinde pe masă, pe care am presărat în prealabil foarte puțină făină, și se fac diferite forme.

3. Formele se pun într-o tavă acoperită cu hârtie de copt și se dau la cuptor pentri o oră, o oră și jumătate, poate chiar două, la foc foarte mic. Îi lăsăm să se facă lent. În tot acest timp, îi mai întoarcem de pe o parte pe alta. 🙂

Un saculet cu 200 gr de aur, sau prima mea punga de quinoa

Ok, ca sa ne fie clar inca de la inceput, Quinoa este mai mult o pseudocereala decat o cereala ca toate celelalte. Aceasta se inrudeste cu spanacul si sfecla, fiind de fapt o samanta.

Locurile in care quinoa a fost descoperita, in urma cu aproximativ 4.000 ani, sunt Peru, Bolivia, Chile sau Columbia.

Foarte important este faptul ca aceasta samanta contine aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina, cantitati destul de mari de calciu, fosfor, fier, dar mai ales un numar mare de proteine mult mai usor digerabile decat cele din carne.

Aceasta are un continut ridicat de mangan care actioneaza ca antioxidant in organism, ajutand la eliminarea celulelor canceroase din corp. In plus, quinoa este si o sursa excelenta de magneziu, care ajuta la ameliorarea migrenelor prin relaxarea vaselor de sange si scade riscul de hipertensiune arteriala.

Quinoa – 6 beneficii pentru sanatatea ta!

1. Quinoa hraneste microflora intestinala, mai exact, ajuta la producerea bacteriilor benefice din intestine.

2. Aceasta forma de proteina vegetala nu produce colesterol sau o rigidizare a arterelor.

3. Consumul frecvent de quinoa, in special sub forma de germeni, scade riscul problemelor cardiace.

4. Din moment ce nu face parte din familia cerealelor, nu contine gluten, prin urmare este indicata si celor cu intoleranta la gluten, celor care sufera de boala celiaca.

5. Quinoa are un nivel crescut de fibre insolubile care ajuta la evitarea formarii calculilor biliari, mai ales in cazul femeilor care sunt predispuse la acest lucru.

6. Quinoa este o sursa de calciu importanta petru cresterea dintilor, a oaselor santoase si pentru mentinerea sanatatii pielii.

Important: Cum se pregateste quinoa?

1. Iniante de toate, spal-o! Deasupra semintelor de quinoa exista un strat protector in care se regasesc saponine, niste compusi care ii dau un gust usor amarui.

2. Pentru a-i intensifica gustul, o poti “cali” putin intr-o tigaie de ceramica pentru a nu se lipi, ori poti pune cateva picaturi de ulei in prealabil.

3. Urmeaza fierberea ei. La o masura de quinoa se pun 2 masuri de apa, nici mai mult nici mai putin, pentru un rezultat perfect.

4. O lasam sa fiarba in jur de 20 min, cu un capac deasupra, dar va trebui sa o mai verificam din cand in cand si sa amestecam usor pentru a nu se prinde de fundul vasului.

In ziua in care am cumparat o pungulita de quinoa pentru prima data, am venit cu ea tantosa acasa si o manevram cu grija de parca as fi avut un sac mic de 200 gr, plin cu aur. 🙂

Am consultat putin net-ul si n-am stat foarte mult pe ganduri. Fiind vara in perioada aia, am tras o salata buna si frumoasa, plina de quinoa, dar si un desert mai mult decat simpatic: budinca de quinoa cu fructe.

Va las retete aici, sa va bucurati de ele:

Salata cu quinoa

Ingrediente:

  • 2 maini baby spinach

  • ½ ardei gras verde/galben

  • ½ ardei gras rosu

  • 1 ceapa rosie si/sau verde

  • 1 castravete

  • cateva rosii cherry

  • 100 gr quinoa (fiarta dupa instructiunile de mai sus)

  • ulei de masline

  • sucul de la o lamaie sau de la jumatate (depinde de gust)

  • sare de Himalaya

Mod de preparare:

Bineinteles ca este ataaat de simplu: tocam ceapa, castravetele, ardeiul rosu si galben, le amestecam cu spanacul si rosiile cherry. Adaugam quinoa fiarta, lamaie, sare si ulei de masline! Minunat, nu? 🙂

Puteti folosi absolut orice alta leguma sau dressing, ba chiar mai puteti presara pe deasupra si semintele voastre preferate.

Sa va bucurati de gust!

salata quinoa spanac

Budinca de quinoa cu fructe

Ingrediente:

– 2 cani lapte de migdale/cocos/soia sau oricare va place

– 1 cana quinoa

– sirop de agave dupa gust

– 1 pastaie vanilie

– ½ lingurita scortisoara

– o mana fructe de padure

– 1 banana

Mod de preparare:

  • Punem laptele pe foc impreuna pastaia de vanilie. Cand a inceput sa dea in clocot, micsoram flacara aragazului si pune quinoa. Lasam 20-25 min, amestecand din cand in cand.

  • Dupa ce luam de pe foc, adaugam si siropul de agave dupa gust, depinde cat vrem sa fie de dulce.

  • Punem budinca in boluri sau in pahare si servim cu orice fructe dorim. Eu am facut un mic sos din fructele de padure congelate si am adaugat felii de banana.

budinca quinoa

Cartoful nou, o iubire mai veche.

Cartofii raman una dintre marile mele iubiri. Cartofii noi, in schimb, vor ramane mereu iubirea vietii mele. De cand am devenit vegana incerc sa nu exagerez cu consumul de cartofi si sa-mi diversific cat mai tare meniul zilnic, insa azi am gasit cartofi noi! Din pacate… importati, insa nu m-am putut abtine si am luat 2 kg, avand deja in minte, imaginea lor in cuptor, stropiti cu ulei de masline! 🙂

Ingrediente:

1 kg cartofi noi

Ulei de masline

Sare de Himalaya

Piper

Boia dulce

Rozmarin (eu am folosit uscat si macinat)

Mod de preparare:

Cartofii se taie in forma dorita. Eu, mai nou, ii tai rondele. Se pun intr-un castron incapator in care se pot amesteca  bine. Se stropesc din belsug cu ulei de masline, se adauga toate condimentele si agita/invart cu mana.

Se aseaza in tava pe hartie de copt, cat mai rasfirati si se dau la cuptorul preincalzit.

Se lasa in jur de 20 min pe o parte, 20 min pe cealalta, la 150 grade. (depinde de cuptor, dar ii mai testati cu furculita din cand in cand) 🙂

Pofta bunaaa!

20150329_184534

Revelație de primăvară: Maioneză vegană (pentru cea mai bună salată de crudități)

Tot din considerente primavaratice m-a lovit ideea de a face salata de cruditati! Mama… ce dor imi era! Numai ca trebuia sa fac ceva magic cu maioneza si sa nu mai aiba ou. 🙂

Nimic mai simplu! Am gasit o reteta absolut superba de maioneza din legume care se aseamana perfect la gust cu maioneza normala. Eu am facut o cantitate exagerata, asa ca, voua o sa va dau la jumatate ca sa nu va treziti cu ditamai castronul plin cu maioneza. 🙂

Ingrediente:

1 morcov maricel

1 telina potrivita

1 mar

Maioneza:

2 cartofi

1 telina medie

zeama de la jumatate de lamaie (sau de la o lamaie, depinde de gustul fiecaruia)

100 ml ulei (ori mai mult ori mai putin, tot de gustul fiecaruia tine)

1-2 lg de mustar clasic

Mod de preparare:

  1. M-am apucat mai intai de maioneza, pentru care am pus la fiert telina si cartofii. Dupa ce au fiert, i-am pasat in blender cu lama S.
  2. Treptat am adaugat uleiul (ca la maioneza normala), zeama de lamaie, mustarul, am mai gustat din cand in cand si am potrivit de sare si piper.
  3. Cand mi-a placut consistenta maionezei, dar si gustul ei, m-am apucat de tocat marunt morcovul, telina si marul, pe care le-am amestecat cu maioneza.

Pofta suuuper buna! 😉

salatacruditati

Poate una dintre cele mai bune supe! Crema de mazare cu busuioc.

De cum au dat primele raze de soare ceva mai hotarate, am inteles ca-i primavara. Si daca-i primavara, incep sa vad totul in verde. 🙂 Ciudat e faptul ca nu-mi place deloc culoarea verde, asta daca e sa ma gandesc la imbracaminte, insa cand vine vorba de gatit, devine culoarea mea preferata.

Dupa ce mi-am umplut frigiderul cu ceapa verde, usturoi verde, leurda, salata verde si congelatorul cu spanac, am zis sa continui cu verdele si sa fac (pentru prima data) mult laudata supa-crema de mazare.

Am parfumat-o de-a luat-o ameteala cu busuioc, i-am adus alaturi niste morcovi si-un cartof, am imbracat-o in salata verde… pff si a iesit genaiala, dar va explic mai jos cu lux de amanunte.

Ingrediente:

500 gr mazare (eu am folosit la conserva)

2 cepe mici sau 1 mai sanatoasa

4-5 frunze de salata verde

1 morcov mare sau 2 mai mici

1 bucata de telina cat un cartof mediu

1 cartof mai maricel

3 catei de usturoi

frunze de busuioc proaspat

sare de Himalaya

piper

Mod de preparare:

  1. Pui la fiert in 2 l de apa cu sare: cartoful, morcovii si telina
  2. Cand legumele-s aproape fierte, toci ceapa si usturoiul si le calesti separat intr-o tigaie, in 2-3 linguri de ulei de masline.
  3. Adaugi mazarea scursa si spalata peste legume, dar si ceapa si usturoiul ce tocmai au fost purin calite. Peste toata nebunia pui si frunzele de salata verde si lasi vreo 10 minute, la foc potrivit, sa fiarba toate impreuna.
  4. Ori folosesti un blender de mana pentru a pasa tot continului supei, ori scoti legumele si le blenduiesti intr-un blender normal (asa am facut eu), dupa care pui supa inapoi in oala.
  5. Pui oala inapoi pe aragaz la foc mic si potrivesti minunatia de sare si piper, boia dulce si nucsoara am mai pus eu. Arunci in ploaie si cateva frunze de busuioc proaspat, mai lasi 2-3 minute, inchizi focul si acoperi cu un capac pentru a se imbratisa aromele pana la servire.
  6. Se poate servi cu crutoane.

Pofta bunaaa! 🙂

supa crema demazare

Ce ar putea sa iasa din cartofi si fasole? Simplu! Cel mai bun curry!

De ce curry de cartofi si fasole? Pentru ca asta aveam in casa, in momentul in care mi-a venit ideea. Dupa prima incercare de curry (reusita, din fericire) 🙂 am inceput sa experimentez si cu alte legume, dar despre asta va voi povesti alta data.

In plus, combinatia dintre cartofi si fasole, desi nu stiu cat e de recomandata, mie mi-a placut la nebunie! 😉

Curry-ul se gateste la “foc automat”, nu prea ai momente de ragaz, mereu tre’ sa adaugi ceva, sa amesteci, sa mai pui un praf dintr-un condiment, asa ca, sfatul meu este sa le aveti pe toate pregatite , tocate si aranjate inca de la inceput.

Ingrediente:

  • 5-6 cartofi medii
  • o conserva fasole (pentru un aspect mai frumos folositi fasole rosie)
  • 3 catei de usturoi
  • ½ conserva de rosii in bulion (cubulete)
  • 200 ml lapte de cocos, de migdale sau soia (eu am folosit de migdale)
  • ulei de masline
  • 10 gr ghimbir
  • 1 lgt boabe de mustar
  • 1 lgt coriandru macinat
  • 1 lgt cimbru
  • 1 lg curcuma
  • 2 lg praf de curry
  • 1 lgt boia dulce
  • ½ lgt nucsoara
  • ½ lgt tarhon
  • seminte de in, susan, dovleac si floarea soarelui (nu e obligatoriu)

Mod de preparare:

  1. Punem o cratita cu apa la fiert, plus un praf-doua se sare. Curatam cartofii si ii taiem in cuburi medii spre mici. In momentul in care apa ajunge la punctul de fierbere, adaugam cartofii si ii lasam in jur de 15 minute. Nu trebuie fierti foarte bine. Scurgem apa si ii lasam deoparte.
  1. Intr-o tigaie destul de incapatoare (eu am folosit una de ceramica) punem 3 linguri de ulei de masline. Punem boabele de mustar si coriandrul. Acoperim cu un capac pana ce boabele de mustar nu mai pocnesc (aprox 1-2 min), adaugam usturoiul si ghimbirul tocate marunt. Amestecam in tot acest timp.
  1. Incepem sa punem, pe rand, condimentele: lingurita de boia dulce, lingura de curcuma, prima lingura de curry, jumatatea de lingurita de nucsoara, cimbrul si tarhonul. Amestecam pentru a se impreteni aromele.
  1. Incorporam cartofii pe jumatate fierti, dar si fasolea. Dupa cateva minute, punem si jumatatea de conserva de rosii in bulion. Mai lasam cateva minute, timp in care amestecam.
  1. Adaugam laptele de migdale, cocos sau soia, acoperim cu un capac si lasam la fiert aproximativ 15 min. Verificam din cand in cand daca s-au fiert cartofii. Laptele, in combinatie cu toate condimentele, ar trebui sa ia forma unui sos auriu.
  1. Spre final, adaugam si cea de-a doua lingura (rasa) de curry, potrivim de sare si piper.
  1. Intr-o alta tigaie (fara ulei) putem praji putin semintele de in, susan, floarea-soarelui si dovleac. Nu e neaparat nevoie, eu le-am pus crude, depinde cum va place.
  1. Adaugam si semintele peste curry-ul nostru, amestecam si mai lasam 3-4 minute.

Pofta buna!

curry cartofi fasole

Inspiratia zilelor ploioase – Supa crema de naut

In ultimele luni am facut o adevarata obsesie pentru supele crema, care nu-mi lipsesc din frigider niciodata. Odata cu vremea urata de afara, pofta de astfel de supe si ideile de alimente din care le pot face, imi vin tot mai mult si mai des in minte.

Pentru ca sunt indragostita de naut, mai mult sub forma de tocanita decat sub forma de hummus, azi am ales sa-ncerc o noua reteta: supa crema de naut, bineinteles, cu usturoi copt. 😉

Ceea ce nu stiam despre naut:

  • nautul isi are originea in Orientul Mijlociu, facandu-si aparitia ca aliment de consum in urma cu 7000 – 7500 de ani.
  • nautul, numit si fasolea garbanzo, este o sursa excelenta de fibre, vitamine B6 şi B9, acid folic, mangan, proteine si minerale precum: fier, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, cupru si zinc.
  • nautul ajuta intestinele sa-si mareasca volumul, prevenind in acest fel constipatia si aparitia altor boli grave, cum este cancerul de colon.
  • India este cel mai mare producator de naut, urmata de Pakistan si Turcia.
  • nautul face parte din familia leguminoaselor, alaturi de soia, linte, mazare și fasole.
  • vitaminele din gama B, fierul si acidul folic care se regasesc in componenta nautului sunt extrem de bune pentru tratarea formelor usoare de anemie, dar si pentru prevenirea acesteia.
  • vitamina B6, ce se gaseste din plin in compozitia nautului, este importanta pentru productia de serotonina, lucru care va va ajuta in combaterea asteniei, depresiei si va va imbunatati calitatea somnului.
  • fierul pe care nautul in contine, ofera organismului uman energia de care are nevoie, iar magneziul ajuta la producerea de antioxidanti naturali, care incetineste procesul de imbatranire.

Ingrediente:

450 gr naut

1 morcov

o telina cat un ou

un cartof mic

1 lamaie

sare

Mod de preparare:

In cazul in care folositi naut normal (nu la conserva), il puneti in apa, la inmuiat, peste noapte. A doua zi, il puneti la fiert aproximativ doua ore, dupa care adaugati legumele.

Daca folositi naut din conserva, puneti mai intai doar legumele la fiert, iar dupa ce au fiert, adaugati nautul si lasati-le cateva minute.

Dupa cum v-am spus si in reteta trecuta, am inceput sa folosesc usturoiul copt la fiecare supa crema, asa ca, ungeti 5-6 catei de usturoi cu ulei de masline si lasa-i la cuptor (intr-o tava) in jur de 15 minute.

Adaugati usturoiul copt peste legume si naut si blenduiti cu blenderul de mana, ori adaugati toata compozitia intr-un blender normal. Presarati frumos pe deasupra: sare dupa gust, piper, boia dulce, un praf de turmeric si niste cimbru uscat. Blenduiti inca o data, dupa care serviti supa alaturi de crutoane. O mana de patrunjel tocat n-ar strica peste supa. 😉 Pofta buna!

supa crema de naut