Hrișca. Alimentul – vedetă al acestei săptămâni!

Confundata des cu un aliment din categoria cerealelor, hrisca este, de fapt, o planta ierboasa inrudita cu rubarba si stevia creata. Foarte populara si folosita in tari precum Ucraina, Rusia, Polonia sau Franta, hrisca este prezenta si in alimentatia romanilor, in special in zona Moldovei.

Datorita lipsei de gluten, aceasta este consumata in special de cei cu intoleranta la acest compus, dar si de persoanele care au adoptat un stil de viata sanatos.

Hrisca este bogata in vitaminele E, B1 si B2, dar si in proteine, carbohidrati, fibre, fosfor, magneziu, cupru, zinc, mangan, seleniu si fier.

20141029_184325

Beneficii:

  • protejeaza organismul impotriva accidentelor vasculare
  • mentine nivelul de glucoza in sange in limite normale
  • scade riscul de cancer pulmonar, gastric, esofagian si colo-rectal
  • scade colesterolul
  • ajuta sistemul nervos
  • tine greutatea sub control

Contraindicatii:

Persoanele care au pielea foarte alba trebuie sa evite consumul de hrisca pentru ca aceasta determina aparitia petelor rosii si a durerilor sub forma de arsuri care persista chiar si 3-4 zile. Mai exact, persoanele diagnosticate cu fagopyrism – o afectiune care consta in fotosensibilizarea acuta a pielii – nu trebuie sa consume hrisca in cantitati mari.

Foarte important: cum fierbem hrisca?

La o cana de hrisca, adaugati doua cani de apa si putina sare. Lasati sa fiarba incet, cu capac, timp de 30 – max 40 min fara sa amestecati (altfel se va face terci) pana absoarbe apa.

Pont:

Inainte de fierbere, hrisca va avea un gust mult mai bun daca o puneti 2-3 minute intr-o tigaie (fara ulei) si o lasati la foc mic, in timp ce amestecati continuu.

Hrisca poate fi consumata si gatita in foarte multe feluri. Pentru azi, in Jurnal de vegan, am ales doua retete extrem de simple si foarte bune:

Tocanita de hrisca cu legume

20141029_215822

Ingrediente:

  • 1 ceapa
  • 1 morcov mare sau 2 mai mici
  • un ardei gras rosu
  • un ardei gras verde si/sau galben
  • 1 bucatica de telina
  • 2 rosii decojite
  • 150 gr hrisca (fiarta dupa indicatiile de mai sus)
  • ulei de masline
  • cimbru
  • foi de dafin
  • sare
  • piper
  1. Tocam toate legumele. Incingem putin uleiul in vasul in care urmeaza sa facem tocanita, adaugam ceapa, o lasam 2-3 minute, adaugam pe rand: morcovul (ras sau taiat cuburi mici), ardeiul gras, telina data pe razatoare. Dupa alte 3 minute adaugam si rosiile decojite si taiate cubulete. Mai lasam 5 minute sa fiarba.
  2. Adaugam hrisca si amestecam, usor sa nu se faca terci. Punem foile de dafin si crenguta de cimbru (sau cimbru uscat). Daca simtim nevoia, putem adauga si cateva linguri de suc de rosii sau bulion (de preferat facut in casa)
  3. Lasam aromele sa se imprieteneasca 10 minute, dupa care potrivim de sare/ piper si mancarea noastra e gata!

Budinca de hrisca cu afine:

editata_hrisca

Ingrediente:

  • 100 gr hrisca fiarta
  • 200 ml lapte vegetal (de orez, migdale, soia)
  • 1 banana
  • seminte crude (floarea soarelui, dovleac, in)
  • afine (le puteti inlocui cu fructe de padure sau capsune)

Toate ingredientele se introduc in blender si se mixeaza pana capata consistenta unei budinci.

Pofta buna! 🙂

Surse:

http://www.doctor.info.ro

http://www.prodieta.ro

http://www.bioaddict.ro

Primul pas, Studiul China și întrebări generate de teamă

Cochetam de vreo doi ani cu ideea asta de a renunta complet la carne. De ce? Habar n-am. Nu-mi mai amintesc. Ce stiu sigur, e ca era legat cumva de sanatate. Nu voi minti sa spun ca principalul motiv a fost mila fata de animale, n-am cum. M-am nascut tot aici, in lumea asta unde se consuma foarte multa carne, unde de Craciun (cel putin la noi, romanii) se taie porcul. Am facut cantitati mari de sarmale, fripturi si ciorba de vacuta ori de burta. In concluzie, pornirea mea a venit strict dintr-o dorinta de a avea grija de sanatatea mea. Niciodata nu concretizam gandul asta si amanam de la o luna la alta.

Pana anul asta, cand, in vacanta fiind, am aflat de pe un blog de controversata carte Studiul China, scrisa de T. C. Campbell. Intr-o saptamana am terminat-o, iar in momentul in care am inchis-o ceva s-a-ntamplat. Ce? Din nou… habar nu am. S-a aprins un bec. Am stiut ca din momentul ala nu voi mai consuma niciodata in viata mea carne.

Important e faptul ca trecerea nu a fost foarte brusca pentru ca, de aproximativ un an, absolut inconstient, mancam din ce in ce mai putina carne. O data pe saptamana, dupa care o data la doua saptamani si tot asa. Oua nu consumam aproape niciodata, pur si simplu nu-mi placeau. Doar de Paste ma lasam pacalita si mancam 2-3 oua, imbibate in mustar, numai ca sa nu le simt gustul.

La capitoulu lactate, aveam pe lista laptele de dimineata si, din cand in cand, branza de oaie.

Spun toate astea pentru ca sunt de parere ca nu e deloc ok sa-i dai organismului tau un soc foarte mare. Daca in momentul asta mananci la fiecare masa carne, in fiecare zi, ia-o usor, nu trece brusc la un regim alimentar 100% vegetarian.

Imediat dupa ce am renuntat complet la carne, am inceput sa citesc si mai mult. Aveam mult prea multe intrebari in minte si nu, nu puteam sa urmez o cale fara sa ma documentez foarte bine, chiar daca simteam clar ca pe drumul asta trebuie sa o iau.

Primele intrebari, ale caror raspunsuri le voi da si dezvolta in articole separate, mi-au invadat mintea inca din prima saptamana in care am renuntat complet la alimentele de origine animala: “Imi va mai fi vreodata pofta de carne?”, “Ce urmeaza sa mananc? Doar salata verde si broccoli?”, “De unde-mi iau proteinele?”, “De unde-mi iau calciul? De unde-mi iau fierul si… aoleo, o sa mi se rupa oasele?, “Daca fac vreo greseala si uit de unul dintre nutrientii esentiali, de vreo vitamina a carei absenta o sa-mi afecteze corpul, poate chiar sistemul nervos?!” Si in urma ultimei intrebari am aflat de celebra vitamina B12 sau “vitamina rosie” al carei aport recomadat ajuta la dezvoltarea si mentinerea sistemului nervos, a productiei de ADN si a formarii de celule rosii in sange, impiedica acumularea de grasimi in ficat si previne afectiunile cardiovasculare. Punctul care m-a speriat initial a fost cel din care am aflat ca sursele de vitamina B12 ar fi doar produsele de origine animala, cum e carnea de vita, pui, porc, lactate si oua… Bineinteles ca am gasit, in scurt timp, si sursele vegetale ale vitaminei rosii. Despre ele voi vorbi intr-un alt text.

Ideea principala este aceea ca natura ii da organismului uman absolut orice are nevoie pentru a functiona perfect. Primul efect al noului stil de viata l-am simtit dupa o luna si jumatate. Nivelul energiei imi crescuse considerabil. Daca inainte, ma trezeam extrem de greu dimineata, simteam o oboseala continua pe tot parcursul zilei, iar atunci cand ajungeam acasa de la birou trebuia sa dorm si sa iau de trei ori pe saptamana Saridon pentru a-mi calma durerile de cap, acum toate astea disparusera.

– va urma –

Say-no-to-Meat

Jurnal de vegan – de la cheeseburger și frică, la germeni de grâu și meditație

Jurnal de Vegan nu e un nou blog care da lectii despre viata sanatoasa, despre echilibru mental, despre disciplina fizica ori despre o alimentatie ca la carte, ci doar povesteste despre toate lucrurile astea.

Jurnal de Vegan e cu adevarat un jurnal, calatoria unui om:

  • obsedat de dublu cheeseburger de la McDonald’s, cu o portie mare cartofi prajiti, sos sour si cinci aripioare picante, mancate in intre 5 si 6 dimineata, dupa consumul unei considerabile cantitati de alcool.
  • a carui alimentatie, in adolescenta, se baza zilnic numai pe chips-uri si Cola la 1 litru.
  • sedentar, fumator de aproape doua pachete de tigari pe zi, in propriul dormitor, in capul patului, fara vreo fereastra deschisa.
  • fost pacient umfat cu antidepresive, din buzunarul caruia, in plus, nu lipseau calmantele pentru migrena ori cele pentru crizele de gastrita.
  • lipsit de energie, de pofta de viata, de incredere in sine.
  • cu nenumarate frici si convingeri limitative ingropate adanc in subconstient, cum sunt: “oricine e mai bun ca mine”, “nu merit sa fiu iubit” sau “daca imi exprim sentimentele de afectiune/iubire fata de o persoana de sex opus voi fi jignit.”

Jurnal de Vegan este povestea renuntatii la toate punctele de mai sus, povestea construirii unei noi realitati, a unei noi vieti, povestea schimbarii de perceptie, totul intr-un ritm firesc si natural.

In Jurnal de Vegan vei gasi pasii omului de mai sus spre:

  • o alimentatie sanatoasa
  • renuntarea la aliementele de origine animala
  • descoperirea si prepararea nenumaratelor retete pe baza alimentelor de origine vegetala
  • acceptarea emotiilor negative si transformarea lor in unele pozitive
  • antrenarea mintii pentru lupta cu frica
  • antrenarea corpului prin exercitii fizice
  • tehnici de relaxare a corpului si a mintii

Acest blog nu iti spune ce trebuie si ce nu trebuie sa faci, pentru ca reprezinta o calatorie continua, in care daca te regasesti, o vei incepe si tu acum sau oricand simti ca e momentul.

vegan-label